Președintele rus Vladimir Putin a dispus organizarea „în viitorul apropiat” a unor exerciţii nucleare la care vor participa în special trupe poziţionate în apropiere de Ucraina. El susține că acesta este un răspuns la „ameninţările” occidentale faţă de Moscova. Între timp,  armata rusă a lansat un atac aerian cu drone „Shahed” și bombe aeriene ghidate asupra regiunilor Herson și Sumî. Atacul aerian a fost respins în mare parte de apărarea ucraineană, care a anunțat că a distrus 12 din cele 13 drone trimise de forțele ruse asupra regiunii Sumî. Potrivit autorităților locale ucrainene, în orașul Sumî s-au auzit mai multe explozii, fiind vizată infrastructura civilă a localității. Atacul a afectat temporar alimentarea cu energie a unor zone din regiune.

Pe de altă parte, guvernatorul regiunii Belgorod din Rusia, Viaceslav Gladkov a transmis luni, 6 mai, că în urma unor atacuri cu drone ucrainene 6 persoane au murit și că alte 35 au fost rănite, relatează Reuters. Totodată, agenţiile europene de informaţii au avertizat guvernele lor că Rusia pregăteşte acte violente de sabotaj pe întreg continentul, în timp ce se angajează într-un conflict permanent cu Occidentul, scrie FT. Rusia a început deja să pregătească mai activ atentate cu bombă sub acoperire, atacuri incendiare şi deteriorări ale infrastructurii pe teritoriul european, direct şi prin intermediari, fără a fi aparent preocupată de producerea de victime civile, consideră oficialii serviciilor de informaţii. Totodată, ziarul La Repubblica notează că NATO va interveni, dacă Rusia decide să invadeze și Republica Moldova.

UPDATE NATO, UE şi SUA au calificat luni drept iresponsabile exerciţiile militare pentru folosirea unor arme nucleare tactice anunţate mai devreme de Moscova, care şi-a motivat această decizie în urma declaraţiilor unor oficiali occidentali şi implicării crescânde a Occidentului de partea Ucrainei în conflictul cu Rusia, transmite Agerpres.

UPDATE Preşedinţii Franţei şi Chinei, Emmanuel Macron şi Xi Jinping, au pledat luni pentru un „armistiţiu olimpic” în toate conflictele din lume pe durata desfăşurării Jocurilor Olimpice de vară de la Paris, armistiţiu care ar putea fi de asemenea un prilej pentru căutarea unor soluţii de încheiere a respectivelor conflicte, transmite agenţia EFE. Cei doi lideri au exprimat această poziţie într-o declaraţie comună acordată presei la Paris, după o întrevedere în care au abordat chestiuni internaţionale şi comerciale de interes bilateral.

UPDATE Trupele ruse încearcă să străpungă apărarea Ucrainei şi să ajungă în oraşele Pokrovsk şi Kurakhove din regiunea Doneţk, a declarat comandantul-şef Oleksandr Sîrskîi pe 6 mai. Vorbind la televiziunea naţională, un purtător de cuvânt al Forţelor de Apărare Sudice, a declarat că trupele Moscovei au încercat fără succes să ia cu asalt poziţiile ucrainene de trei ori, pierzând patru tancuri în acest proces, scrie Mediafax.

UPDATE Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, se opune participării unor reprezentanţi ai UE la ceremonia de reînvestire a preşedintelui rus Vladimir Putin, care se desfăşoară marţi la Moscova, scrie Antena3.

UPDATE Uniunea Europeană a început să lucreze la înfiinţarea unui nou birou pentru inovaţie în domeniul apărării la Kiev, a declarat comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, la 6 mai, în cadrul Forumului UE-Ucraina pentru industriile de apărare.

UPDATE Rusia aruncă o bombă de 1.500 de kilograme asupra unui sat din regiunea Harkov, potrivit Mediafax. Forţele ruse au lovit regiunea Harkov cu o bombă FAB-1500 lansată din aer pentru prima dată de la începutul invaziei, a raportat poliţia regiunii Harkov pe 6 mai.

UPDATE Autoritățile de la Kiev au reușit în cele din urmă să obțină modificările dorite în legea mobilizării, dar soldații de pe front spun că trimiterea unor recruți fără experiență în locul lor însemnă că mulți nu se vor mai întoarce. „Trebuie regândită mobilizarea”, cred soldații ucraineni care luptă de aproape 2 ani.

UPDATE Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a declarat într-un interviu publicat luni de cotidianul Il Messaggero, că sancţiunile economice împotriva Rusiei au eşuat şi cere Occidentului să încerce mai degrabă să negocieze o soluţie diplomatică cu preşedintele Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, relatează Reuters.

UPDATE Serviciile de securitate ruse (FSB) au anunţat luni arestarea unui bărbat acuzat că plănuia să comită atacuri explozive împotriva unor instanţe de judecată, în numele Ucrainei, relatează AFP, potrivit News.ro.

UPDATE Federația Rusă se confruntă cu o nouă problemă, după ce efortul de a susține invazia Ucrainei a adus Moscova sub sancțiuni economice din partea țărilor bogate. Nevoia de a trimite soldați pe front accentuează problemele din rândul forței de muncă, așa că firmele din sectorul energetic nu reușesc să găsească personal, arată analiștii. În jur de 20% din produsul intern brut al Rusiei vine din petrol și gaze.

UPDATE Xi Jinping, preşedintele chinez a pledat luni, 6 mai, la Paris, ca ţara sa şi Uniunea Europeană să-şi consolideze coordonarea strategică şi să rămână partenere, în pofida diferendurilor multiple, de la comerţ la Ucraina, relatează AFP.

UPDATE UE intenționează să interzică partidelor politice și think-tank-urilor să accepte finanțare rusă ca parte a celei mai recente runde de sancțiuni împotriva Moscovei, a informat Bloomberg pe 6 mai, relatează Kyiv Independent.

UPDATE FSB a anunţat luni, 6 mai, arestarea unui bărbat acuzat că plănuia să comită atacuri explozive împotriva unor instanţe de judecată, în numele Ucrainei, relatează AFP.

UPDATE Alexander Graf Lambsdorff, ambasadorul Germaniei în Rusia, “a fost chemat în Germania pentru consultări și va rămâne la Berlin timp de o săptămână, apoi se va întoarce la Moscova”. Potrivit lui Kathrin Deschauer, purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Externe, “guvernul german ia foarte în serios acest incident, pe care îl cataloghează drept un comportament împotriva democrației noastre liberale și a instituțiilor care o susțin”. Decizia a fost luată în contextul în care atacurile cibernetice ale Rusiei asupra statelor europene au escaladat, pe fondul războiului din Ucraina, scrie Biziday.

UPDATE Rusia a pierdut 475.300 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei, a raportat Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei. Acest număr include 1.040 de pierderi suferite de forţele ruse în ultima zi. Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 7.380 de tancuri, 14.213 vehicule blindate de luptă, 16.477 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 12.250 de sisteme de artilerie, 1.057 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 791 de sisteme de apărare aeriană, 349 de avioane, 325 de elicoptere, 9.683 de drone, 26 de nave şi ambarcaţiuni şi un submarin.

UPDATE După ce Rusia a început să își ferească navele mari ale Flotei Mării Negre de atacurile cu drone ale ucrainenilor și le-a mutat, Ucraina a început să atace ambarcațiunile mai mici ale Kremlinului. Astfel, în zorii zilei de 6 mai, ucrainenii au distrus o barcă de mare viteză clasa Mangust, care ar costa aproximativ 3 milioane de dolari, potrivit Ukrainska Pravda

UPDATE Xi Jinping şi Emmanuel Macron îşi exprimă angajamentul pentru rezolvarea crizei din Ucraina şi continuarea investiţiilor în Franţa. Macron salută decizia Chinei de a nu vinde arme către Moscova şi mulţumeşte pentru sprijinul în promovarea unui armistiţiu olimpic. Priorităţile întâlnirii includ stabilirea unor reguli echitabile în schimburile comerciale şi coordonarea în rezolvarea crizelor regionale, notează Mediafax.

UPDATE În contextul escaladării conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociul, a fost făcut un clasament al armelor nucleare. Potrivit statisticilor, cel mai dotat stat din punct de vedere al forțelor nucleare este Rusia, urmat de SUA și China.

UPDATE Uniunea Europeană mizează pe China pentru ca aceasta să-şi folosească influenţa pe lângă Rusia astfel încât să convingă Moscova să nu mai continue războiul în Ucraina şi de asemenea să tempereze ameninţările nucleare ruseşti venite în contextul acestui război, a declarat luni preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul unui întrevederi tripartite la Paris cu preşedintele chinez Xi Jinping şi cu cel francez Emmanuel Macron, relatează AFP şi Reuters, conform Agerpres.

UPDATE Rusia a avertizat luni Marea Britanie că, dacă Ucraina va folosi arme britanice pentru a lovi teritoriul rus, Moscova ar putea riposta prin atacuri asupra instalaţiilor şi echipamentelor militare britanice amplasate atât în Ucraina, cât şi în alte ţări, relatează Reuters.

UPDATE Armata rusă concentrează trupe și echipamente pentru o operațiune ofensivă împotriva orașului Harkov și nord-estului Ucrainei, constată analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Analiștii de la ISW îl citează pe expertul militar ucrainean Kostiantin Mașoveț, potrivit căruia Moscova a adunat aproximativ 50.000 de soldați în regiunile Belgorod, Briansk și Kursk, situate la granița cu Ucraina. Acești soldați fac parte din Grupul de Forțe Nord. O informație similară a fost făcută publică de un analist militar rus, scrie Libertatea.

UPDATE Aflat de un sfert de secol la conducerea Rusiei, Vladimir Putin va începe marți un nou mandat de şase ani ca preşedinte care exercită o putere extraordinară, cu semne clare de autoritarism, în plin război de agresiune împotriva Ucrainei şi având relaţiile cu Occidentul mai tensionate ca niciodată, inclusiv în ceea ce priveşte ameninţarea nucleară, transmite News.ro.

UPDATE  Rusia va trebui să-şi mărească arsenalul de rachete pentru a descuraja Occidentul, în contextul în care Moscova este acum în confruntare deschisă cu SUA şi aliaţii lor, a declarat luni un diplomat rus, relatează Reuters, potrivit Agerpres. Rusia şi-a intensificat producţia de armament şi SUA estimează că va fabrica în acest an mai multă artilerie decât toate cele 32 de state membre ale NATO împreună. „Suntem acum într-un stadiu de confruntare deschisă care, sper eu, nu va duce la un conflict armat direct”, a declarat trimisul diplomatic Grigori Maşkov pentru agenţia rusă RIA.

UPDATE Armata rusă a anunţat luni că a ocupat două sate ucrainene, unul în zona regiunii Doneţk din est, unde înregistrează progrese rapide, şi altul în regiunea Harkov (nord-est), un nou semn al avansului său în detrimentul trupelor Kievului, relatează AFP, citată de digi24. Ministerul rus al Apărării a dat asigurări că soldaţii săi au „eliberat” localitatea Soloviove, din apropiere de Oceretîne, a cărei ocupare a revendicat-o duminică. În ultimele săptămâni armata rusă a avansat rapid în această zonă situată în apropiere de Avdiivka, oraş căzut în februarie. Ministerul rus a mai precizat că trupele sale au cucerit Kotliarivka, în regiunea Harkov. O parte importantă a acestei regiuni, frontalieră cu Rusia, a fost ocupată de armata Moscovei în urmă cu peste doi ani, înainte de o primă contraofensivă a Kievului în toamna lui 2022.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a dispus organizarea „în viitorul apropiat” a unor exerciţii nucleare la care vor participa în special trupe poziţionate în apropiere de Ucraina. El susține că acesta este un răspuns la „ameninţările” occidentale faţă de Moscova, relatează AFP şi Reuters, citate de digi24. „În cursul exerciţiului vor fi luate o serie de măsuri pentru a se antrena pentru pregătirea şi utilizarea de arme nucleare nestrategice”, a anunţat ministerul Apărării într-un comunicat publicat pe Telegram. Acest antrenament vizează „menţinerea pregătirii armatei”, în urma „declaraţiilor provocatoare şi ameninţărilor anumitor responsabili occidentali faţă de Rusia”, a adăugat comunicatul. Unităţi de rachete din Districtul militar de sud şi forţe navale vor participa la exerciţii, potrivit Ministerului rus al Apărării.

UPDATE Preşedintele Chinei, Xi Jinpin, va purta luni discuţii la Paris cu omologul său francez şi cu preşedinta Comisiei Europene. Întâlnirea va fi dominată de războiul din Ucraina şi relaţiile comerciale. Preşedintele Emmanuel Macron va încerca să îl convingă pe domnul Xi să îi folosească influenţa în Rusia, pentru a determina Kremlinul să pună capăt invaziei, notează Rador.

UPDATE Potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), Ucraina ar trebui, după ce a început să primească asistența militară din SUA, să preia inițiativa pe câmpul de luptă cât mai curând posibil în acest an. Oficialii americani au anunțat sprijinul pentru noile operațiuni contraofensive ucrainene în 2025, deși ISW continuă să creadă că Ucraina ar trebui să preia inițiativa pe câmpul de luptă cât mai curând posibil, deoarece inițiativa Federației Ruse pe front în 2024 îi oferă mai multe avantaje.

UPDATE Fosta câştigătoare ucraineană a concursului Eurovision, Jamala, a declarat că ţara sa „nu-şi poate permite” să boicoteze concursul de cântece, deoarece are nevoie de această ocazie pentru a reaminti Europei de invazia Rusiei, scrie The Guardian, citată de News.ro.

UPDATE Un fond de urgenţă al Uniunii Europene, creat în 2012 în contextul crizei financiare, ar putea fi răspunsul pentru decidenţii politici: un fond care ar putea fi investit în apărare. Franţa şi statele baltice vor fi probabil în prima linie a susţinerii acestei idei. Cei 20 de miniştri de Finanţe din zona euro ar trebui să fie de acord, scrie Mediafax.

UPDATE Pentru prima dată de la începutul războiului, NATO, într-o manieră foarte confidenţială şi fără comunicate oficiale, a stabilit cel puţin două linii roşii, dincolo de care ar putea exista o intervenţie directă în conflictul din Ucraina, scrie La Repubblica, citat de Mediafax. Ziarul subliniază că în acest moment nu există planuri operaţionale care să prevadă trimiterea de trupe, ci doar evaluări privind posibile planuri de urgenţă în cazul în care ar exista implicarea unor terţe părţi în război. Cancelariile europene urmăresc cu profundă îngrijorare evoluţia ofensivei ruseşti din Donbas.

Prima "linie roşie" este participarea directă sau indirectă a unei terţe părţi în conflictul din Ucraina. O eventualitate însoţită de temeri. Şi care se învârte în jurul posibilităţii ca Rusia să străpungă liniile de apărare ale Kievului. Graniţa ruso-ucraineană, la urma urmei, este foarte lungă şi vulnerabilă. Trupele lui Zelenski nu mai sunt capabile să o controleze în întregime. Dar adevăratul coşmar se referă la posibila pătrundere în nord-vest. De ce? Pentru că ar crea un coridor între Kiev şi Belarus. O opţiune tactică considerată recent plauzibilă de mai mulţi analişti aliaţi. Minskul ar fi astfel încorporat direct în competiţia militară. Trupele şi arsenalul său ar fi decisive pentru Moscova. Iar această împrejurare nu ar putea decât să activeze apărarea în favoarea Ucrainei, conform ziarului italian La Repubblica.

A doua linie roşie se referă la o provocare militară împotriva ţărilor baltice sau a Poloniei, sau la un atac ţintit împotriva Republicii Moldova. Nu este vorba neapărat de o invazie, care ar putea urma unei ofensive asupra Odesei, ci poate fi doar de un atac militar pentru a testa reacţia occidentală. O tentativă care ar putea fi făcută şi pentru a testa capacitatea de reacţie a frontului aliat într-o fază de posibilă confuzie: sezonul electoral din Europa şi SUA ar putea determina Kremlinul să creadă că NATO este distrasă. Cu toate acestea, Alianţa Nord-Atlantică nu ar fi dispusă să tolereze o astfel de agresiune.

Pentru a înţelege delicateţea momentului, trebuie îndreptată atenţia spre frontul estic. Cancelariile europene urmăresc cu profundă îngrijorare evoluţia ofensivei ruseşti din Donbas. Posibilitatea unui colaps militar al trupelor lui Zelenski nu mai este exclusă. De aceea, devine vital pentru liderii occidentali să îi transmită un mesaj clar lui Vladimir Putin: una este să pătrunzi în teritoriile estice, cu totul altceva este să cucereşti capitala sau să implici state terţe în război. Cu alte cuvinte: Ucraina nu poate pierde, iar NATO este pregătită să intervină direct pentru a împiedica prăbuşirea administraţiei de la Kiev.

La Repubblica relatează despre o strategie pregătită şi trupe desfăşurate în caz de urgenţă. De-a lungul flancului estic (ţările baltice, Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România) NATO poate conta deja pe peste 100.000 de soldaţi, între cei deja desfăşuraţi şi cei care ar urma să fie mobilizaţi în câteva zile în cadrul "Forţei de Răspuns". Într-o lună, a explicat recent şeful Statului Major polonez, aceştia ar putea fi dublaţi, iar în şase luni triplaţi.

UPDATE Personalul militar rus a fost condamnat pentru 116 crime în 2023, a raportat Mediazona, un site de știri local. Este o creștere de aproape 900% față de anul precedent, când au existat 13 condamnări, a spus Ministerul Apărării din Marea Britanie pe X. Datele au provenit din statisticile publicate de Direcția Judiciară a Curții Supreme privind activitatea instanțelor pentru anul 2023, a spus Mediazona.

UPDATE Finlanda şi-a testat cu succes capacitatea de a gestiona o economie de război şi a început să depoziteze echipamente militare în afara graniţelor naţionale, în timp ce ţara nordică renumită pentru nivelul său ridicat de pregătire face faţă unei Rusii din ce în ce mai agresive, notează ZF.

UPDATE O măsură drastică luată de SUA împotriva băncilor care finanţează comerţul cu bunuri pentru invazia lui Vladimir Putin în Ucraina a îngreunat mult mai mult circulaţia banilor în şi din Rusia, potrivit unor înalţi oficiali occidentali şi finanţişti ruşi, scrie FT. Volumele schimburilor comerciale ale Moscovei cu parteneri-cheie precum Turcia şi China s-au prăbuşit în primul trimestru al acestui an, după ce SUA au vizat băncile internaţionale care ajută Rusia să achiziţioneze produse esenţiale pentru a-şi ajuta efortul de război.

UPDATE În noaptea de duminică spre luni, trupele ruse au atacat regiunea Sumî cu 13 UAV-uri de atac Shahed-131/136, 12 drone inamice au fost distruse de apărarea aeriană ucraineană. „Ca urmare a acțiunilor combinate de luptă, 12 UAV-uri de atac inamice au fost distruse în regiunea Sumî de către grupurile mobile de foc ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei”, a transmis Comandantul Forțelor Aeriene ucrainene, Mikola Olesciuk.

UPDATE Rheinmetall a lansat recent ideea formării unui consorţiu european de arme pentru a concura mai bine cu rivalii americani, în timp ce grupul german de apărare şi-a expus ambiţiile globale într-o industrie în plină expansiune, transmite Reuters.

UPDATE Rușii au lansat un atac aerian asupra instalațiilor energetice din regiunea Sumî, a transmis Oleksiy Drozdenko, șeful administrației militare regionale, relatează Ukrainska Pravda. Ulterior, mai multe explozii s-au auzit în orașul Sumî. „Toate serviciile de urgență sunt pe teren. Lucrările de recuperare sunt în curs. Consecințele atacului urmează să fie clarificate”, a transmis Oleksiy Drozdenko.

UPDATE Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, a luat, într-o intervenție la postul Ren TV, peste picior mesajul de Paște al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că „Dumnezeu are steagul ucrainean pe umăr”.

UPDATE Forțele ruse au lovit duminică termocentrala Sloviansk din regiunea Donețk cu cinci rachete de artilerie grea, distrugând mai multe locații ale centralei electrice, a declarat șeful adjunct al Administrației militare a orașului Mikolaivka, Volodimir Proskunin. Nu au fost raportate victime și nu au fost oferite detalii cu privire la amploarea pagubelor. Nu este clar dacă centrala electrică, cu o capacitate de 830 de megawați și situată chiar în afara Sloviansk, este în prezent operațională și generează energie.

Volodimir Zelenski a spus că se așteaptă la o ofensivă rusă mai amplă în nord și în est, cu scopul de a cuceri orașul Harkov. „Ei și-au lansat operațiunea, care poate consta în mai multe valuri. Iar acesta este primul lor val", a declarat Zelenski, într-un moment în care Rusia tocmai a obținut cele mai mari câștiguri teritoriale de la sfârșitul anului 2022. El a dat totuși asigurări, într-un interviu pentru AFP, că, în pofida avansurilor rusești din ultimele zile în regiunea Harkov, situația este mai bună pentru forțele sale decât era în urmă cu o săptămână, când trupele Kremlinului au trecut granița prin surprindere.

Între timp, Rusia a acuzat sâmbătă Kievul că a atacat regiunea rusă Belgorod, situată la graniță, cu bombe ghidate franceze Hammer şi cu rachete anti-radar americane HARM, transmite AFP. Lipsa de forță de luptă cu care se confruntă Ucraina a atins un punct critic, iar poziția sa pe câmpul de luptă în ultimele săptămâni s-a înrăutățit considerabil, pe măsură ce Rusia și-a accelerat ofensiva pentru a profita de întârzierile în transporturile de arme americane, relatează NYT. Rusia a afirmat sâmbătă că a capturat un sat de lângă oraşul Vovceansk, în regiunea ucraineană Harkov, unde armata rusă a lansat săptămâna trecută o ofensivă, informează AFP. Trimiterea de instructori militari în Ucraina se va întâmpla la un moment dat, spune șeful Statului Major Întrunit al SUA.

UPDATE Ucraina a cerut administrației Biden să-i furnizeze informații detaliate despre obiective militare din teritoriul Rusiei și să-i permită posibilitatea de a folosi arme occidentale împotriva acestora, relatează The Insider, care citează The Wall Street Journal (WSJ) și The New York Times (NYT).

UPDATE Rusia a câştigat mai mult teritoriu în 2024 decât a pierdut în timpul mult mediatizatei contraofensive ucrainene din vara anului 2023, potrivit lui Pasi Paroinen, analist la Black Bird Group, un grup de voluntari cu sediul în Finlanda care analizează imaginile din satelit şi conţinutul social media din timpul războiului, scrie Mediafax.

UPDATE Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că țara sa ar putea deveni un centru strategic pentru Ucraina în ceea ce privește reconstrucția și că se pregătește deja în acest sens, relatează Deutsche Welle. În cadrul unei conferințe comune cu cancelarul german Olaf Scholz, ea a subliniat că susținerea Ucraineni în lupta împotriva agresiunii rusești înseamnă și susținerea Moldovei.

UPDATE Președintele chinez Xi Jinping și omologul său rus Vladimir Putin s-au declarat drept poli de stabilitate și au făcut din nou aluzii la pace în Ucraina. Cu toate acestea, unii analiști atrag atenția că războiul din Ucraina este în interesul celor două părți. Liderul de la Kremlin este considerat pe scară largă un paria din cauza agresiunii sale militare din Ucraina. Însă liderul de la Beijing vede lucrurile invers, văzându-l pe omologul său rus drept un partener-cheie pentru impunerea unei ordini mondiale care să nu fie dominată de SUA. Așadar, Xi a întins covorul roșu pentru oaspetele său rus și i-a oferit chiar și o scurtă îmbrățișare în fața camerelor de filmat, constată corespondenta BBC News la Beijing, Laura Bicker.

UPDATE Aproape zece mii de persoane au fost constrânse să-şi părăsească locuinţele din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, în urma unor atacuri terestre ale forţelor armate ruse, relatează AFP.

UPDATE Problemele legate de vize și răcirea pieței muncii sunt cele mai recente obstacole în calea obținerii și menținerii unui loc de muncă pentru refugiații ucraineni, transmite Bloomberg.

UPDATE Fostul apropiat al lui Aleksei Navalnîi, Leonid Volkov, a promis că „nu renunță niciodată” la lupta împotriva lui Vladimir Putin, astfel că „sacrificiul suprem” al regretatului lider al opoziției ruse „nu va fi în zadar”, relatează BBC. Leonid Volkov a spus că nimeni nu-l poate înlocui pe Aleksei Navalnîi, dar „toată lumea” o vede pe soția acestuia, Iulia Navalnaia, drept noul lider „carismatic” al mișcării de opoziție, deși „ea nu a vrut niciodată să fie în acest rol public”. Volkov a adăugat că moartea prietenului său lasă „o rană deschisă în inimile noastre”, precizând că „întotdeauna am știut că luptăm împotriva unui dictator nebun, fascist, care nu recunoaște nicio linie roșie”. Prietenul și aliatul lui Navalnîi a declarat la BBC că Putin „ucide mii de oameni”, indiferent dacă îi sunt adversari politici acasă, în Europa sau în Ucraina.

UPDATE În umbra războiului din Ucraina, cele două mari puteri autocratice ale lumii — China și Rusia — își găsesc putere una în cealaltă. Joi, 16 mai, președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping s-au întâlnit la Beijing, iar această vizită reflectă nu doar dependența Rusiei de China în fața sancțiunilor occidentale, ci o convergență tot mai mare de valori și priorități politice, scrie The Washington.

UPDATE Ucraina a pierdut unul dintre cei mai buni piloți ai săi, primul adjunct al comandantului unei escadrile de aviație a Forțelor Armate ale Ucrainei.După cum se precizează în mesajul Brigăzii 831 de Aviație Tactică a Forțelor Aeriene ale Ucrainei este vorba despre locotenent colonelul Denis Vasiliuk, scrie Ziare.com. Eroul a murit în timp ce efectua o misiune de luptă pe cerul ucrainean. Vasiliuk era pilot de luptă și din februarie 2022 și a efectuat zeci de misiuni de luptă. Este titular al Ordinului Curajului. 

UPDATE Ministerul rus al Apărării a acuzat sâmbătă armata ucraineană că a folosit bombe ghidate franceze Hammer şi rachete antiradar americane HARM pentru atacuri în regiunea Belgorod, situată la graniţa cu Ucraina, relatează France-Presse, preluată Agerpres.

UPDATE O rachetă ucraineană a fost distrusă deasupra Belgorodului, a anunţat Ministerul rus al Apărării. Rusia a spus că racheta tactică Tochka-U a fost lansată în jurul orei 21.15, ora locală. „Sistemele de apărare aeriană de serviciu au distrus o rachetă tactică deasupra teritoriului regiunii Belgorod”, a adăugat acesta. Belgorod a fost vizat de mai multe ori, atacurile fiind în creștere în ultimele săptămâni. 

UPDATE Forţele ruse au capturat zeci de civili dintr-un oraş din regiunea Harkov, a declarat un oficial ucrainean. Prizonierii sunt interogaţi de ruşi, mai susţin ucrainenii. Ei sunt ţinuţi în beciurile unor clădiri, potrivit Mediafax.

UPDATE Atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice rusești au dezactivat 14% din capacitatea de rafinare a petrolului a Federației Ruse și au condus la o creștere a prețurilor interne la combustibil. Agenția Bloomberg scrie despre acest subiect, referindu-se la evaluarea Departamentului de Informații al Ministerului Apărării al SUA. 

UPDATE Forțele de securitate din Cecenia sunt acuzate de răpirea a 80-90 de persoane, dintre care 50 membre ale aceleiași familii, după publicarea unei înregistrări video cu incendierea unei mașini inscripționate cu porecla unuia dintre fiii despotului local Ramzan Kadîrov, scrie Libertatea.

UPDATE Polonia va cheltui 10 miliarde de zloţi (2,55 miliarde de dolari) în cadrul unui program de securizare a frontierei sale estice, în încercarea de a-şi consolida apărarea împotriva a ceea ce consideră a fi o ameninţare în creştere din partea Rusiei şi a Belarusului, relatează Reuters. "Am luat decizia de a investi 10 miliarde de zloţi", adică circa 2,34 de miliarde de euro, "în securitatea noastră şi mai ales în securizarea frontierei noastre estice", a declarat Tusk, prezentând un proiect numit "Scutul estic".

UPDATE Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și aliat al președintelui Vladimir Putin, a vorbit despre crearea unei eventuale „zone sanitare” fie la granița cu Polonia, fie în interiorul acesteia.

UPDATE Decizia Franţei de a invita Rusia să participe la cea de-a 80-a aniversare a debarcărilor din Ziua Z a alimentat tensiunile cu naţiunile aliate, în timp ce liderii se pregătesc să se adune pe plajele din Normandia pe 6 iunie, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a confiscat toate activele, conturile, proprietăţile şi acţiunile unei mari bănci. Un tribunal rus a ordonat ca activele, conturile, proprietăţile şi acţiunile Deutsche Bank din Rusia să fie sechestrate, ca parte a unui proces care implică banca germană.

UPDATE Un avion de război al ruşilor a fost doborât în Doneţk. Ucrainenii au făcut anunţul care nu a fost confirmat de ruşi. Un avion de atac a fost doborât, a informat Brigada 110 a armatei ucrainene, potrivit Sky News. Militarii ucrainenii au mai spus că avionul a fost distrus în Doneţk. Sursa menţionată susţine că este al patrulea Su-25 care a fost doborât, adăugând că ucrainenii vor continua să atace avionele ruşilor care trec prin spaţiul aerian al Ucrainei. „Cerul nostru va deveni un iad pentru piloţii ocupanţi. Va fi un coşmar pentru ei", au ameninţat ucrainenii.

UPDATE Oficialii occidentali de securitate suspectează că Rusia este responsabilă de distrugerea cablurilor submarine de internet și a conductelor de gaze naturale, de atacuri asupra căilor ferate și comploturi de a lovi complexe militare. Kremlinul a negat că s-ar afla în spatele acestor incidente, scrie Adevărul.

UPDATE Ajutorul american de 61 de miliarde de dolari, aprobat în aprilie, a fost o gură de aer pentru forțele ucrainene care își apără teritoriul de ruși. Dar Ucraina nu este singurul beneficiar al acordului. Analiștii spun că SUA obțin informații neprețuite privind problemele unora dintre cele mai importante sisteme militare, relatează Busineess Insider.

UPDATE Preşedinta Georgiei, Salome Zourabichvili, a blocat legea „agenţilor străini” care a provocat proteste uriaşe în ţară. Ea a spus că legea serveşte intereselor Rusiei. Totuşi, politicienii din majoritatea parlamentară pot relua procedurilor pentru a vota legea din nou, scrie Mediafax.

UPDATE Pentru comandantul ucrainean de arme Oleksandr Kozacenko, mult-aşteptata muniţie americană nu poate veni suficient de repede, în timp ce el şi tovarăşii săi se luptă pentru a opri atacurile ruseşti necruţătoare, relatează Reuters.

UPDATE Oficialii ucraineni le-au cerut omologilor americani și din NATO să ajute la antrenarea a 150.000 de noi recruți mai aproape de linia frontului pentru o desfășurare mai rapidă, dezvăluie The New York Times. NATO ia în considerare trimiterea de instructori în Ucraina, un pas care ar putea atrage Statele Unite și Europa mai direct în război, comentează sursa citată. 

UPDATE Zelenski a spus vineri că, „la acest moment, avem 25% din ceea ce este necesar pentru a apăra Ucraina, și mă refer la sistemele de apărare aeriană". „Putem avea trei miliarde pentru a cumpăra două (sisteme Patriot) pentru regiunea Harkov, astfel încât bombele să nu mai cadă pe soldații noștri?", a afirmat Zelenski într-un interviu pentru France Presse. „120, 130 de avioane F-16 sau alte avioane moderne. În total, avem nevoie de o flotă cu atâtea F-16 pentru a ajunge la paritate" cu Rusia, a adăugat el.

UPDATE Un atac cu drone ucrainene a ucis o persoană și a rănit o alta în regiunea Belgorod din sudul Rusiei, a afirmat vineri guvernatorul regional Viaceslav Gladkov. Gladkov a afirmat pe Telegram că drona a lovit satul Novaya Naumovka, chiar în apropierea graniței, unde cei doi locuitori îngrijeau o grădină. Ministerul rus al Apărării a transmis ulterior că unitățile de apărare aeriană au interceptat și distrus 14 rachete cu lansare multiplă provenind din Ucraina. 

UPDATE Rusia construiește un nou gazoduct către China. Capacitatea ar fi similară celei a Nord Stream 1. Rusia şi China ar urma să semneze „în viitorul apropiat” un contract privind gazoductul Power of Siberia 2, care va transporta gaze ruseşti către China.

UPDATE Ucraina reia serviciile consulare pentru bărbații apți de încorporare din străinătate. Ucraina va relua sâmbătă serviciile consulare pentru bărbații de vârstă combatantă care locuiesc în străinătate, la o lună după ce a anunțat suspendarea acestora.

UPDATE Estimarea ucraineană a pierderilor rusești de ieri: 1210 soldați, 13 tancuri, 43 de alte blindate de luptă, 36 de tunuri, 1 sistem antiaerian, 1 avion de luptă, 65 diferite vehicule și 6 echipamente speciale.